Pe 8 iunie Comisia de Transport și Turism a Parlamentului European a adoptat un pachet de măsuri comun pentru statele membre, așa numitul ”Pachet de Mobilitate”.
Pachetul a fost gândit cu 3 scopuri:
- Cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier. Ele au fost gândite pentru a minimza practicile neconcurențiale dar și pentru o mai bună protecție a șoferilor detașați care să beneficieze de legislația țărilor în care lucrează efectiv cu posibilitatea de a-și apăra mai bine drepturile.
- Modificarea regulamentelor UE în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor. Scopul reglementări este acela de a diminua oboseala șoferilor și astfel de a îmbunătăți siguranța rutieră.
- Modificarea Regulamentului privind accesul pe piață și cabotaj în vederea adaptării lor la evoluțiile din sector. Conform legislației activitatea de cabotaj este una temporară și s-a dorit împiedicarea activităților de cabotaj sistematic.
Textul final a fost negociat in mandatul precedent. Membrii au adus 82 de amendamente, însă niciunul dintre aceste amendamente nu a trecut.
Plenul Parlamentului European va vota aceste modificări în sesiunea din 7 iulie și, dacă va trece (e nevoie de cel puțin 353 de voturi), va fi adoptat în ziua plenului. Pachetul Mobilitate 1 va intra în vigoare la publicarea în Jurnalul Oficial al UE, dar aplicarea prevederilor acestuia va începe la diverse date după publicare. De exemplu normele privind detașarea se vor aplica la 18 luni de la publicare iar normele privind timpii de conducere, odihnă și întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile de la publicare.
Mai jos găsiți câteva din prevederile noului pact de mobilitate:
- Șoferii pot lua o pauză săptămânală redusă de 24 de ore, urmată de una normală de 45 de ore la fiecare săptămână.
- Interzicerea efectuării pauzei de 45 de ore în cabina camionului
- Timpul de conducere de maximum 90 de ore la fiecare două săptămâni consecutive rămâne ca în prezent
- Șoferul poate sa ceară întoarcerea acasă înainte de sfârșitul fiecărei a treia săptămâni.
- Introducerea tahografului inteligent în transportul greu cel mai tarziu in 2025 (cu începere din 2023 pentru modele mai vechi)
- Introducerea tahografului inteligent la vehiculele sub 3,5 t cel mai târziu în 06/2026
- MAXIM 3 operațiuni de cabotaj în decurs de 7 zile cu o perioadă de 4 zile de cooling off (fără operațiuni de cabotaj în același stat membru)
- Încălcarea regulilor de cabotaj poate duce la pierderea bunei reputații și, implicit, a licenței de transport
- Vehiculul trebuie să se întoarcă în statul membru de origine cel puțin la fiecare opt săptămâni
- Detașarea se aplică în cazul: cabotajului, transportului rutier combinat, transportului internațional (cu excepția tranzitului, transportului bilateral plus alte două curse de legătură).
Pachetul de mobilitate are multiple avantaje pentru șoferi el fiind gândit pentru a îmbunătăți condițiile de lucru ale acestora. Totuși în ansamblul lui nu este benefic pentru România. Conform datelor de la UNTRR (Uniunea Națională a Transporatorilor Rutieri din România) transportul rutier a contribuit în 2019 cu 6.12 miliarde euro la exportul de servicii al României, iar prin noile măsuri se estimează o scădere a afacerilor cu 10-14%, creșteri ale costurilor cu 500 de milioane de EURO prin întoarcerea obligatorie acasă a camionului o dată la 8 săptămâni. În Bulgaria KPMG estimează chiar o scădere a PIB-ului cu 2%. În 2018 6.2% din populația ocupată lucra în domeniul transportului rutier Se estimează că 1864 de companii românești vor fi afectate de aceste modificări iar 15-20% din afaceri vor dispărea. Aceasta nu este o problemă pentru țările din centrul Europei, problemele sunt pentru țările periferice ca România. În plus această mișcare a camioanelor, multe goale, va duce la aglomerări la frontieră și emisii suplimentare de CO2 (418.000 de tone pe an pentru România și 3.2 mil tone de CO2 pentru Europa) în totală contradicție cu Pactul Verde European.
Interzicerea efectuării în vehicul a perioadelor de repaus săptămânal normale, va conduce la creșterea în mod artificial a costurilor companiilor. Una din problemele majore este lipsa de locuri de parcare sigure, echipate corespunzător și securizate pe rețeaua principală de drumuri europene, iar interzicerea repausului în cabină poate fi riscantă pentru camioane și încărcătura acestora. În plus în circumstanțele actuale (criza COVID-19) dormitul în cabină ar proteja sănătatea șoferilor și cetățenilor. Obligația de a se odihni în afara cabinei ar trebui impusă numai în concordanță cu disponibilitatea locurilor de parcare sigure și securizate în UE.
În acest moment trăim cea mai acută criză a șoferilor profesioniști din istorie. Înainte de criza COVID mai mult de o treime din joburile de șoferi erau vacante, Belgia avea 50% din numărul necesar de șoferi, România tot la fel 50%, dar cu procent în creștere. În Germania se estimează că până în 2027, 40% din șoferii germani se vor retrage. Și acum pe drumurile europene foarte mulți șoferi sunt polonezi, români, lituanieni sau bulgari pentru că pentru majoritatea vesticilor nu este un job atractiv. Multe companii de transport din Estul Europei nu vor putea să concureze cu cele vestice în noile condiții, ceea ce va duce la o și mai mare extindere a discrepanțelor între Est și Vest, iar ca efect mulți șoferi pot emigra în Vest împreună cu familiile lor pentru condiții mai bune.
Ca membru supleant al comisiei TRAN (fără drept de vot), am fost pentru respingerea versiunii actuale a pachetului de mobilitate. Situația economică din prezent, mai ales cu criza COVID-19, este destul de diferită față de propunerea inițială de acum 3 ani de zile. Mai ales că acea propunere nu conținea obligativitatea șoferilor să se întoarcă acasă în anumite intervale și nici nu există momentan un studiu științific în spate care să arate impactul modificărilor.
Consider că acest pachet este împotriva principiilor liberei circulații a serviciilor, bunurilor și forței de muncă în interiorul pieței unice și este în contradicție cu prevederile Pactului Verde European. Solicit Guvernului României să demareze un atac pe cale juridică la Curtea de Justiție a UE pentru anularea actelor normative care fac parte din Pachetul de Mobilitate!